Tratamentul extremitailor de jos cu droguri cu droguri

Cele trei derivatii standard sunt: -D1-antebratul drept-antebratul stang -D2-antebratul drept-gamba stanga -D3 —antebratul stang-gamba stanga Aparatele sunt prevazute cu trei fire conductoare, notate cu semen sau culori conventionale rosu pentru bratul drept, verde pentru piciorul stang, galben pentru picior stang si negru pentru picior drept.

24 Patologia Chirurgicala Pleuropulmonara

Amplitudinea deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor, deoarece electrodul explorator este asezat mai aproape de inima. Punctele de explorare sunt in numar de sase,iar derivatiile primesc ca de la ce apare vene varicoase litera V: V1- extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostals drept; V2-extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostals stang; V3-la jumatatea ostrich fat varikoz dintre V2 si V4; V4- in spatiul al V-lea intercostale, pe linia medio-claviculara stanga; V5- in spatiul al V-lea intercostale, pe linia axilara anterioara; V6- in spatiul al V-lea intercostale, pe linia axilara mijlocie.

V1 si V2 exploreaza ventriculul drept, V3 si V4 septul interventricular, iar V5 si V6 ventriculul stang. Electrozii sunt fixate de torace cu o curea. Pentru efectuarea electrocardiogramei, asistenta medicala trebuie sa pregateasca bolnavul si aparatul. Bolnavul se afla in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic. Temperatura camerei sa fie de cca. Tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar exerciii golkta varicoza pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase, prin intermediul unor fasii de panza udate su solutie salina clorura de sodiu sau bicarbonate de sodiu.

Aparatul se pune in contact cu sursa de curent, se controleaza functionarea, se fixeaza electrozii si se procedeaza la inregistrare. Dupa examen se retrag electrozii si se curata. Pentru fiecare bolnav se noteaza numele, varsta, profesia, diagnosticul clinic, daca a luat medicamente care pot influenta EKG.

Interpretarea unei electrocardiograme este o problema dificila, care-l priveste pe medic. Totusi, varicozele sunt imagini notiuni tratamentul extremitailor de jos cu droguri cu droguri trebuie sa le posede si asistenta. Electrocardiograma normala prezinta o serie de deflexiuni undesegmente si intervale.

Unda P reprezinta procesul de activare atriala. Are o forma rotunjita si obisnuit este pozitiva. Intervalul P-Q sauP-R dupa cum complexul ventricular incepe cu Q sau R corespunde activarii atriale si timpului de conducere atrio-ventricular. E mai scurt in tahicardie si mai lung in bradicardie. Complexul QRS reprezinta activarea ventriculara. Se mai numeste si faza initiala sau rapida.

Prima deflexiune pozitiva desemneaza cu R, iar prima deflexiune negative cu Q. Cand complexulventricular este alcatuit dintr-o singura unda negative,aceasta se noteaza cu QS. Cand se depasesc aceste valori, exista o tulburare de conducere. Segmentul ST si unda T reprezinta procesul de repolarizare ventriculara.

Bine ați venit la Scribd!

Segmentul ST este deobicei izoelectric si rar denivelat deasupra sau dedesubtul liniei izoelectrice. Unda T corespunde retragerii undei de excitatie din ventriculi. Este rotunjita si de obicei pozitiva. Segmentul ST si unda T constituie faza terminala a ventriculogramei. Sfarsitul undei T marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare, iar intervalul TP reprezinta diastola electrica.

Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla, care reflecta fidel activitatea miocardului, permitand uneori chiar localizarea leziunii.

In practica este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere blocuri de ramurahipertrofiilor ventriculare, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatiei cu unele droguri. Apexocardiograma este înregistrarea socului apexian, de fapt izbitura musculaturii ventriculului stg.

Sfigmograma este înregistrarea pulsului arterial. Ciclul cardiac produce în artere modificari de presiune transmise peretilor vasculari sub forma de puls, deci unda de puls nu este însotita de coloana de sânge.

Pulsul arterial înregistrat pe artera carotida se numeste carotidograma. Flebograma este înregistrarea pulsului venos.

Daca flebograma este obtinuta prin înregistrarea pulsului din vena jugulara, se numeste jugulograma. Zgomotul III, mai greu decelabil auscultator este produs de deschiderea valvulelor atrioventriculare.

Ca o caracteristic special, acest esut este format din fibre musculare striate specifice muchilor scheletici, dar care formeaz o retea de tip sinciial specific musculaturii netede. Inima este localizat n mijlocul unui circuit n forma de 8 i este compartimentat structural i funcional n aa fel nct acioneaz ca o pomp dubl inima dreapt colecteaz sngele srac n oxigen din organism prin venele cave i l mpinge n plmni prin arterele pulmonare, inima stng colecteaz sngele oxigenat din plmni prin venele pulmonare i l pompeaza n ntreg organismul prin artera aorta. Prezint trei fee o fa n raport cu scheletul toracic, o fa n raport cu diafragmul i o fa n raport cu plmniitrei margini o margine dreapt, o margine spre interior i o margine spre posterioro baz i un vrf. Faa sternocostal intr n raport cu sternul i coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile n poriunea superioar i ventriculii n poriunea inferioar. Ventriculii sunt reprezentai mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fee, cei doi ventriculi fiind desprii de anul interventricular anterior.

Zgomotul IV este inaudibil la normali si coincide cu sistola atriala. Aceasta reglare se realizeaza katsudzo nia varicoza mecanisme intrinseci autoreglare si extrinseci neuroreflexe si umorale.

Reglarea extrinseca se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale. Inima este inervata de SNVsimpatic si parasimpatic care influenteaza toate proprietatile inimii. Inervatia simpatica se realizeaza prin cei trei nervi cardiaci - superiori, mijlociu si inferior, originea acestor nervi fiind în neuronii preganglionari din coarnele laterale ale maduvei care sunt sub influenta centrilor cardio-vasculalori din formatia reticulata bulbara si hipotalamus.

Simpaticul stimuleaza toate proprietatile inimii, deci are efecte cronotrop, dromotrop, batmotrop si inotrop pozitive. Inervatia parasimpatica este asigurata de cei 2 nervi vagi, ale caror fibre pornesc din nucleul dorsal al vagului din bulb si ajung la inima dupa ce s-au unit cu fibrele simpatice alcatuind trunchiul vago-simpatic ce formeaza plexul cardiac. Excitarea prelungita a vagului provoaca oprirea inimii, însa dupa un timp ele reapar, fenomen cunoscut ca scaparea inimii de sub influenta vagului.

Atât vagul cât si simpaticul se afla într-o stare de excitatie continua. Khistlcltatea este proprietatea arterelor de a se destinde si a reveni la forma initmlft in lunctie de variatiile de volum si presiune; transforma curgerea sacadata în rmp. Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare din mezarteră de a se contracta si relaxa sub actiunea diversilor factori, fenomen cunoscut sub numele de vasomotriutate.

Prin vasoconstrictie sau vasodilatatie arteriorala se realizeaza scaderea sau cresterea: tonusului vascular, fluxului sanguin, presiunii arteriale.

Sângele circula în artere sub o anumita presiune ce se transmite peretilor arteriali, putând fi masurata ca tensiune arteriala TA. Presiunea sângelui în artere este determinata de 3 factori: 1. Cardiac - forta de contractie a inimii, frecventa cardiaca si întoarcerea venoasa sunt factori ce modifica volumul - bataie si implicit presiunea sângelui. Vascular - elasticitatea si motricitatea arterelor determina rezistenta vascu lara, cu valoarea cea mai mare la nivel arteriolar.

Vasodilatatia scade rezistenta si deci si TA, iar vasoconstrictia creste rezistenta si TA. Sanguin - care este reprezentat de volumul si viscozitatea sângelui. Volumul sanguin asigura umplerea diastolica si debitul sistolic, mentinând presiunea arteriala la valori normale.

Viscozitatea depinde de elementele figurate si de continutul în proteine al sângelui. Cresterea viscozitatii duce la cresterea TA prin cresterea rezistentei periferice.

Rezistenta periferica creste prin scaderea elasticitatii vaselor o data cu vârsta. Tensiunea arteriala este deci presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali, la nivelul arterelor mari si mijlocii, presiunea arteriala are valori de înniHg în sistola si mmHg în diastola. La nivelul arteriolar presiunea scade la 55 mmHg, iar la capilarul arterial este mmHg; în capilarul venos este de 10 12 mmHg si cu valori în scadere în tot teritoriul venos, având valori de O sau chiar negative -2 mmHg în atriul drept.

Presiunea arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale cu ajutorul tensiometrelor.

• Varicoza i depilare
• Tratamentul cu varicoza nu este costisitor
• Cum se trateaza varicoza pe medicamente pentru picioare
• Asepsia Antispesia Infectii in Chirurgie PDF | PDF
• Николь разобрала только слова "разрешение" и "сегодня днем".
• 24 Patologia Chirurgicala Pleuropulmonara | PDF

Circulatia pulmonara este un rezervor de sânge ce poate fi mobilizat la nevoie aprox. Plamânul are o vascularizatie dubla, nutritiva asigurata de vasele bronsice si functionala realizata de circulatia pulmonara, între cele 2 sisteme vasculare fiind anastomoze. Anatomia aparatului respirator Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care au rolul de a asigura preluarea oxigenului din aerul atmosferic si eliminarea bioxidului de carbon din organism.

Pablo Escobar VS El Chapo

Caile respiratorii: Cavitatea nazala, este primul segment al cailor respiratorii. Septul nazal desparte cavitatea nazala indoua cavitati simetrice fose nazale, cu directie antero-posterioara, sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale.

Comunica cu exteriorul prin orificiilenarine si cu rinofaringele prin coane. Anterior, fosele nazale sunt protejate de piramida nazala. Piramida nazala este o proieminenta situata pe linia mediana a fetei cu rol de a proteja fosele tratamentul extremitailor de jos cu droguri cu droguri, totodata a dobandit si un rol estetic. Fosele nazale, sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale de la orificiile narinare pana la coane.

Distingem, foselor nazale un segment anterior numit vestibul si un segment posterior.

Lucrare de Licenta

Vestibulul nazal este oblic sus si posterior si inapoisi este tapetat de piele care contine glande sebaceesi foliculi pilosi. Faringele, este un segment de legatura ce asigura continuitatea traiectului in organism a alimentelor precum si a curentilor de aer, calea digestiva intersectandu-se la cest nivel cu cea respiratorie.

De asemeni prin structura dar si prin latura sa faringele se impune tratamentul extremitailor de jos cu droguri cu droguri functia sa imunologica actionand ca o bariera protectoare restrictionand accesul agentilor patogeniajunsi la acest nivel.

Structura laringelui este formata din cartilaje legate intre ele prin ligamente si articulatii. Asupra lor actioniaza muschii laringelui striati. Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la vertebra cervicala c6 pana la vertebra toracala T4unde se imparte in cele doua bronhii.

Are o form piramidal cu vrful spre Lobul mijlociu hil lateral 2.

Are o lungimede cm si un calibru de 1, cm prezinta un segment cervicalsi unul toracal. In segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul, anterior cu istmul glandei tiroide.

Lateral vin in raport cu artera carotida, comunica cu vena jugulara interna nervul vag si lobii laterali ai glandei tiroide. Portiunea toracica este situata in mediastinul superior. Posterior vine in raport cu esofagul anterior cu arcul aortei si cu ramurile desprinse de el, cu timusul si sternul, iar lateral cu plamanii, acoperiti de pleura mediastinala.

Plamanii Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt doi plamani stang si dreptsituati in cavitatea toracica, fiecare fiind acoperiti de pleura viscerala.

Încărcat de

Plamanii au forma unuei jumatati de con. Greutatea plamanilor este de g pentru plamanul drept si g pentru cel stang.

Capacitatea totala a plamanilor este de m3. Consistenta lor este elastica buretoasa. Fata externa a plamanilor este concava si vine in raport cu coastele. Pe aceasta fata se gasesc santuri adnaci numite scizuri, care impart plamanii in lobi. Pe fata oblica a plamanului drept se gasesc doua scizuri, una oblica si una orizontala. Aceste doua scizuri impart plamanul drept in trei lobi superior, mijlociu si inferior.

Pe fata externa a plamanului stangse gaseste o singura scizura, care imparte plamanul stang in doi lobi. Pe aceasta fata, aproape de marginea posterioara a plamanului se afla hilul pulmonar, pe unde intra sau ies din plamani vasele, nervii si bronhia principala. Baza plamanilor este concava, si vine in raport cu diafragma.

Prin intermediul diafragmului, la dreapta vine in raport cu fata superioara a ficatului, iar la stanga cu fundul stomacului si splina. Plamanii au dubla vascularizatie: -nutritiva; -functionala. Fiziologia aparatului respirator. Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrane, zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute 3 min. Respiratia este o functie care asigura eliminarea CO2 si sportula de O2 catre celulele organismului.

Acesta functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sanguin si tisular.

La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar si sange iar CO2 in sens invers. La nivelul tesuturilor, oxigenul patrunde in celule, iar CO2, produsul rezidual al catabolismului, este eliminat. Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care reprezinta etape ale respiratiei pulmonare ventilatia, difuziunea si circulatia.

Ventilatia este o succesiune de miscari altenative de inspiratie si expiratie, care reprezinta deplasarea unor volume de aer. In timpul respiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer admosferic bogat in O2 si practic lipsit de CO2, iar in timpul expiratiei se elimina aerul pumonar, sarac in O2 si bogat in CO2.

Inspiratia este un act activ iar expiratia este un act 28 pasiv. Impulsurile acestei activitati ritmice pornesc din centrul respirator bulbar, care sufera influenta CO2 din sange, dar si influenta scoartei cerbrale. Inspiratia — patrundera aerului in plamani - se realizeaza prin marirea diametrelor cavitatii toracice antero-posterior, transversal si sagitaldatorita interventiei muschio respiratori intercostali, sternocleidomastoidian, scalelii si diafagmul.

In cursul inspiratiei, plamanii urmeza miscarile cutiei toracice datorita contractului intim realizat prin pleura si ca urmare se disting.

Presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani. Incetarea contractiei muschio respiratori face ca diametrale cutiei toracice sa revina la dimensiunile anteriore si aerul sa paraseasca plamanii. Deci, expiratia este un act pasiv. Cu fiecare inspiratie obisnuita patrunde in plamani un volum de aer de aproximativ ml. Acelasi volum de aer paraseste plamanul prin expiratie. Acesta este aerul respirator curent. Dacă disfuncţia, fie cardiaca, fie respiratorie nu este remediata rapid, poate conduce la decesul pacientului.

Stopul cardio — respirator poate avea multe cauze şi mecanisme de producere, cum de asemenea se poate vorbi despre stop respirator separat de noţiunea de stop cardiac, aceste două noţiuni fiind strâns legate, apariția primului inducând în câteva minute apariţia celuilalt.

Сновавший взад-вперед Ричард на миг замер посреди комнаты. - Невероятно, Николь, просто невероятно. Он уже собирался приступить к продолжению монолога, когда Николь спросила его о том, как общаются обычные октопауки и их москитоморфы. - Я что-то сегодня ни разу не заметила цветных картинок на головах октопауков. - Весь разговор происходил в ультрафиолетовой области, - проговорил Ричард, вновь начиная расхаживать.

Aşadar, să lămurim aceste noţiuni.