Terapia de percuie a valurilor varicoza, Varice la inghinal la femei și oncologie

În care clinicile de Krasnoyarsk pot trata varice Tricot anti-varicoză compresivă Cu toate acestea, există un grup de persoane care sunt recomandate în mod special. În primul rând, aceștia sunt oameni care au dezvoltat deja vene varicoase, sunt vizibile în grade mici sau medii, dar le puteți vedea cu ochiul liber și sub atingerea mâinii simțiți o îngroșare distinctă.

Prin unirea venelor tibiale cu venele peronierese formeaz trunchiul tibioperonier care primete i venele muchiului solear. Venele muchiului gastrocnemian sunt reprezentate de terapia de percuie a valurilor varicoza vene eventual cea median este dubl. Acestea se vars n vena poplitee la acelai nivel cu vena safen extem.

Exist frecvent o variant n care vrsarea este comun. Venele venele varicoase fac util sa faca gastrocnemian sunt valvulate. Venele muchiului solear denumite sinusoidele soleare sunt de obicei largi, sinuoase i avalvulate.

Vrsarea venelor soleare se poate face n venele tibiale posterioare n peroniere sau uneori direct n vena poplitee. De la arcul tendinos al solearului venele se continu cu vena poplitee alturat arterei i strbate ascendent pe mijloc regiunea poplitee pn la aductori; primete vena safen extern. De la inelul aductorilor se continu cu vena femural superficial care la 9 cm de arcad primete i vena femural profund i devine ven femural comun.

Vena femural mai primete vene circumflexe femurale i vena safen intern. Cele dou vene iliace comune se orienteaz proximal i medial formnd prin unire vena cav inferioar care este aezat de-a lungul laturei drepte a coloanei vertebrale. Venele de legtur sunt de mai multe tipuri: Vene anastomotice, care sunt acele vene care unesc vene de acelai, tip adic profunde ntre ele, safenele ntre ele, n arc pe acelai triunchi venos. Venele comunicante, mai sunt denumite i vene perforante. Acestea unesc sistemul venos superficial cu cel profund, ele per fornd aponevroza superficial pentru a ajunge n profunzime.

Chiar cele dou safene ar putea fi considerate perforante majore". Venele perforante safeniene unesc venele safene cu venele profunde.

Venele perforante extrasafeniene unesc reeaua venoas extrasafenian cu venele profunde. Perforantele directe leag colectorul venos superficial de venele profunde, iar perforantele indirecte leag colectorul venos superficial de venele musculare profunde. Venele plonjante Delater fac tinctura de propolis împotriva varicozei direct ntre venele tegumentului extrasafeniene cu sistemul venos profund.

Veziculele sunt adanci, iar ruperea lor determina aparitia de cicatrici definitive. Din motivele mai grave includ predinfarktnoe și starea predinsultnoe: în această situație vatnost picioare și slăbiciune, de obicei, sunt combinate cu durere în inima mea, amețeli sau dureri de cap, senzație de amorțeală a degetelor. O astfel de condiție necesită consultarea imediată a medicului.

La membrul inferior se constat aproximativ vene perforante, dar numai cteva au importan clinic. La nivelul piciorului, venele perforante sunt avalvulate, iar la nivelul gambei, sunt prevzute cu valve. Venele perforante normale au valvele integre i sunt continente, adic dreneaz sngele 11 dinspre suprafa nspre profunzime.

Venele perforante sunt considerate insuficiente sau incontinente dac dreneaz sngele dinspre profunzime nspre suprafa, deci invers circulaiei normale.

Insuficiena perforantelor este determinat de dilatarea venelor de legtur, situaie n care valvele nu se mai ating sau sunt rezultatul unei distrucii directe a valvelor prin mecanismul de repermeabilizare dup o tromboflebit acut.

Terapia de percuie a valurilor varicoza Boyd: - este situat la nivelul tuberozitii tibiei, la limita gamb genunchi; - face legtura ntre safena intern i vena tibial posterioar.

Tratament medical prin compresie extern Este o soluie adjuvant pre- i post- procedur chirurgical. El nu poate fi utilizat singur, deoarece nu rezolv refluxul, combtnd doar hipertensiunea venoas local i staza venoas superficial. De aceea se asociaz cu alte mijloace de tratament. Pentru compresia extern se utilizeaz, de elecie, ciorapi elastici de diferite grade de compresiune clasa I pn la clasa IV.

Perforantele Dodd perforantele coapsei : - sunt situate de obicei n treimea medie sau chiar proximal a coapsei; - leag vena safen intern de vena femural. Perforantele hunteriene: - sunt situate la nivelul canalului Hunter. Perforanta Bassi: - este situat posterior; ea unete safena extern cu vena peroneal.

Perforanta Hach: - este situat tot posterior; - unete sistemul superficial cu vena femural profund.

Comanda unguent varicos

Perforantele Linton i Kosinski: - sunt situate n apropierea crosei venei safene externe. Perforanta punctului solear: - conecteaz venele superficiale ale gambei cu vena solearului. Histologic peretele venos este alctuit din trei tunici similare cu cele ale arterelor i anume: 1. Intim endoven ; 2.

Dup calibru venele se pot clasifica n: mari, mijlocii i medii. Valvulele venoase Sunt formate din cute membranoase ale intimei, de form semi-lunar, respectiv de cup, asemntoare cuiburilor de rndunic. Ele pot fi unice sau duble simetrice i caracterizeaz n special venele membrelor inferioare, unde acioneaz mpotriva forei de gravitaie, avnd rolul de a mpiedica refluxul coloanei de snge i de a propulsa sngele venos spre inim. Din punct de vedere histologic sunt formate dintr-un ax central lamelar, de natur fibroelastic, tapetat de celule endoteliale, la baza lor ntlnindu-se cteva fibre musculare dispuse longitudinal.

Venele se afl i ele sub control nervos: la nivelul lor se gsesc plexuri similare cu cele arteriale. Terapia de percuie a valurilor varicoza sunt structuri mult mai bine vas-cularizate dect arterele, deoarece au att capilare ssanguine ct i limfatice. Drenajul venos se realizeaz prin sistemul celor dou vene cave, respectiv cava superioar i cava inferioar. Tot sistemul venos este dotat cu un aparat valvular, ceea ce permite sngelui s circule numai n sens centripet de la periferie la centru.

Mai precis, n momentul n care se contract musculatura venele sunt colabate, astfel nct sngele e pulsat nspre centru pentru c valva distal se nchide, iar cea proximal se deschide. Fiziologia circulaiei venoase a membrelor inferioare este complex i difer mult n funcie de condiii: - ortostatism, - decubit, - elevarea membrului.

Exist mai muli factori motori care asigur circulaia venoas de rentoarcere i anume: fora de prolulsie a ventricolului stng vis-a-tergo ; fora aspirant a inimii i a muchilor respiratori vis-a-fronta ; pompa muscular a piciorului i mai ales a gambei "inima periferic" ; 15 pulsarea imprimat de arterele paravenoase; tonusul autonom al peretelui venos; aciunea valvelor venoase care mpiedic refluxul; Pe de alt parte, avem factorii care ngreuneaz circulaia venoas, adic: fora gravitaional; vscozitatea sngelui; presa abdominal.

Aceste dilataii venoase sunt nsoite de alterri parietale i de tulburri de hemodinamic venoas. Cea mai frecvent cauz a varicelor este aa-numita insuficien ostial a venei safene interne sau externe.

Mai exact, o valv din interiorul acestor vene nu se nchide bine i permite formarea unui reflux n sensul invers circulaiei normale a sngelui. Se ajunge astfel la ncrcarea excesiv a venelor superficiale i la formarea unor dilataii venoase, caracteristice bolii varicoase.

Alterarea peretelui venos din diverse cauze, cu implicarea valvulelor, are drept consecin, mai sus menionatul reflux sanguin din sistemul venos profund ctre cel superficial, i creterea presiunii n sistemul superficial, ceea ce n timp duce la alungirea i dilatarea venelor superficiale. Veridicitatea acestei afirmaii reiese din faptul c din punct de vedere clinic, varicele se asociaz frecvent cu varicocel, hemoroizi, picior plat, scolioze, ptoze viscerale, genunchiul valg.

Relaxați-vă la sunetul mări ,a valurilor de apă , adică relaxare ... !!!

Varicele trebuie deosebit de alte leziuni venoase, cum ar fi: - flebectaziile, n care dilataiile venoase sunt difuze, regulate, i fusiforme; - dilataiile anevrismale, care sunt bine delimitate i cu aspect saciform; 17 - insuficiena venoas cronic, care poate s apar n stadiile avansate ale bolii, dar poate s survin i n alte condiii etiologice. Exist patru stadii ale afectrii varicelor: n stadiul I, numit pre-varicos, picioarele sunt grele ca de plumb, apar dureri ale moleilor ncheietura gleznei i piciorului, furnicturi, edeme i senzaii de arsur n picioare.

Varicele terapia de percuie a valurilor varicoza sunt afeciuni rare de tip disem-brioplazic: sindromul Kpippel-Trenaunay sindrom Parks-Weber aplazia congenital a valvelor venoase B. Varicele primitive primare, hidrostatice Boala varicoas are o inciden crescut n special n Europa nordic i central. Un complex de factori endogeni i exogeni sunt incriminai n producerea bolii. Ortostatismul i mersul biped au generat la om 18 o patologie specifica.

Astfel, toat greutatea corpului este susinut de membrele inferioare prin intermediul coloanei vertebrale. Aceasta favorizeaz apariia unor boli, ca: boala varicoas, artrozele coxofemurale, piciorul plat, ptozele viscerale.

5 Thoughts to “Poate exista o senzație de frisoane din varice”

Acest sistem venos profund este bine valvulat si nconjurat de o musculatura puternic. Sistemul venos superficial al membrului inferior este mai puin valvulat, iar golirea lui este puin influenat de contracia muscular. Boala varicoas apare la nivelul sistemului venos superficial care este expus stazei sanguine. Sistemul venos superficial este unit cu cel profund prin intermediul venelor comunicante, prevzute cu valvule care impiedic refluxul din sistemul venos profund n cel superficial.

Calitatea slaba a esutului conjunctiv al acestor bolnavi s-ar putea explica printr-un mecanism genetic, fr a seputea preciza modul de transmitere. Se pare ca bolnavii longilini, cu hipotensiune arterial, cu o laxitate articular crescut i cu hipotonia peretelui venos ar fi predispui n a dezvolta boala varicoas.

Рубрика: Vene varice monice

Trebuie inut cont i de faptul c, din motive estetice, femeile se adreseaz mai frecvent medicului. Boala devine manifest nainte de 50 de ani. Se pare ns c ea debuteaz nc de la pubertate, iar semnele ei pot fi constatate i la de ani. Anumite tulburri hipofizare, ovariene, tiroidiene, suprarenale au fost incriminate n etiologia bolii, fr a se putea preciza exact natura dereglrii endocrine. S-a remarcat c afeciunea apare i evolueaz n special n anumite perioade pubertate, sarcin, climacteriu.

Are un rol mare n etiologia bolii. Ea ar juca rolul unui factor declanator pe fondul existent al unei predispoziii ereditare. Sarcina 19 este un factor agravant care biciuie evoluia bolii atunci cnd ea exist.

Se pare c intervine un complex de factori dintre care cei mai importani ar fi: Factorul mecanic: mrirea uterului face ca presiunea intraab-dominal s creasc. Aceasta va jena progresiv circulaia de intoarcere, ceea ce se va repercuta negativ asupra presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.

Factorul endocrin. Faptul c varicele se accentueaz n primele luni de gestaie i susine importana.

Tratamentul varicelor rodii cu vene varicoase

Sub aciunea hormonilor hipofizari crete laxitatea esutului conjunc-tiv;pe de alta parte, modificarea echilibrului endocrin prin sarcin determin deschiderea unturilor arterio-venoase. Acest aflux abundent va jena circulaia de ntoarcere n venele iliace externe, determinnd o cretere a presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.

La aceasta se adaug un complex de tulburri neuroendocrine i metabolice, care agraveaz leziunile distrofice ale peretelui venos. Factorii exogeni cei mai importani sunt: factorul geografic, factorul profesional, cldura, umiditate, avitaminoze, infecii, alimentari.

Factorul geografic. La populaia bantu, boala nu este cunoscut. Dac acestor indivizi li se schimb ns condiiile de via, afeciunea apare, dovedindu-se astfel importana acestui factor. Factorul profesional. Boala apare cu precdere n anumite profesii, care implic ortostatismul prelungit frizer, barmani, comerciani etc.

Afeciunea se ntlnete i la cei care fac sporturi de performan halterofili, lupttori, boxeri.

De asemenea, boala varicoas este favorizat de o serie de factori, dintre care amintim: - epilarea cu cear fierbinte - folosirea n exces a saunei 20 - bile prea fierbini vasodilataia terapia de percuie a valurilor varicoza de cldur favorizeaz degradarea peretului venos - expunerea ndelungat la soare - tocurile nalte i pantofii strmi daca nu dorii sa suferii varicoza prelungit pe scaun i cu picioarele ncruciate modi folosirea pe timp ndelungat a anticoncepionalelor efectul lor iritant fumatul afecteaz microcirculaia ficrile de postura ngreuneaz ntoarcerea venoas duce deseori la tromboflebite - alimentaia bogat n grsimi, abuzul de cafea i de alcool.

Toi factorii enumerai intervin n etiologia bolii cu o pondere inegal. Esenial este factorul hidrostatic, el fiind rspunztor de crearea premiselor fziopatologice, care alturi de fondul anatomopa-tologic i genetic explic instalarea maladiei. Ceilali factori au un rol secundar, favorizant sau agravant. Teorii asupra etiopatogeniei bolii varicoase sunt: Teoria hidrostatic poziia uman biped determin o presiune venoas cu valori mari la nivelul membrelor inferioare ; Teoria deficienei biochimice constituionale a pereilor venoi care altereaz proprietile fizice ale fibrelor de colagen i elastin de la nivelul venelor; aceasta explic frecvena asocierii varicelor cu boala hemoroidal, hernii, picior plat.

Terapia de percuie a valurilor varicoza enzimatice; Teoria perturbrii produciei endoteliale de prostanoizi i endotelin; Teoria disfunciei muchiului neted venos; Teoria genezei bolii varicoase prin hipoxie.

Varicele secundare. Dintre procesele distrofice venoase mai dese sunt depunerile calcare n pereii marilor vene. In cazul bolii varicoase o ven se prezint dilatat, alungit i sinuoas. Cauzele sunt multiple: condiii de teren privind structura i tonicitatea peretelui venos, tulburri de hemodinamic presiune intraabdominal, sarcin, fibrom uterin, ascit etc. Pot fi superficiale, i profunde, periferice i viscerale. Cele mai frecvente localizri sunt la nivelul venelor membrelor inferioare i n special al safenei interne, la venele hemoroidale hemoroiziii n plexul venos al cordonului spermatic varicocel.

O localizare de menionat este cea esofagian la acest nivel varicele apar n cadrul circulaiei colaterale care se stabilete n ciroza hepatic. Pentru membrele inferioare dar i n alte teritorii prezena varicelor este generat de deficiene circulatorii suplimentare, n formele profunde apariia de crampe musculare, iar n cele superficiale 22 apar ulcerele varicoase, care reprezint plgi atone, fr tendin la vindecare.

Aceast situaie se datorete faptului c esuturile respective prezint un metabolism sczut din cauza circulaiei sanguine deficitare. Leziunile varicoase se pot asocia cu leziuni variate n funcie de vecintatea altor esuturi, observndu-se astfel leziuni ale arterelor cu scleroza i endarterit sau nevrit i perinevrit.

Aceste leziuni pot explica durerile rebele n special la nivelul sciaticului. Destul de frecvent se observ alterri ale muchilor sub forma unei miozite interstiiale sau realiznd aspecte distrofice de infiltraie lipomatoas.

Rar se pot observa n vecintate focare de osteit rarefiat. Leziunile peretelui venos ncep n partea intern a mediei i se extind nuntrul i n afara peretelui. Din punct de vedere anatomo-patologic se poate face o clasificare stadial i anume: n stadiul I: vena este dilatat uniform, cu perete rigid i moderat ngroat.

Terapia de percuie a valurilor varicoza sunt continente. Vena este erpuitoare iar valvulele rmn continente. Microscopic histopatologice: 1. Teoria parietal: susine c exist o rezisten sczut ereditar a peretelui venos la variaiile endoluminale n diferite circumstane. Pe msur ce factorii etiologici se sumeaz, acetia conduc la decompensarea venelor, dilatarea lor, insuficiena valvular i apariia varicelor.

Teoria o valvular: valvular potrivit acestei pe teorii acest teorie factorul fond pe iniial ar fi aci s-ar insuficien Teoria ereditar, dup adugndu-se prim plan unea terapia de percuie a valurilor varicoza factori etiologici favorizani. Trebuie precizat c la apariia varicelor contribuie trei elemente eseniale: Creterea presiunii venoase Dilataia venoas Insuficiena valvular Mecanismul patogenic al bolii varicoase Se desfoar n 3 etape: a Insuficiena izolat a venelor din sistemul venos superficial cel mai frecvent vena safen intern ; 24 Insuficiena Insuficiena.