Funcionarea în vene varicoase de vene mari subcutanate

Vena cavă superioară ȋşi are originea la nivelul primei articulaţii condrocostale drepte, posterior de aceasta, şi se formează prin unirea celor două vene brahiocefalice dreaptă respectiv stângă.

Picioare varice corpul flexibil

Prezintă un traiect vertical până la nivelul celei de-a treia articulaţii condrocostale drepte, unde se varsă ȋn peretele superior al atriului drept. Dimensiunea sa este de aproximativ 7 cm şi poate fi ȋmpărţită ȋn două segmene: unul intrapericardic şi unul extrapericardic. Raporturi cu ţesuturile din jur: - la dreapta, cu nervul frenic drept, cu pleura şi cu pulmonul drept; - la stânga, cu aorta ascendentă; - anterior, cu cartilajele coastelor 1, 2, 3 şi cu auriculul drept.

La nivelul venei cave superioare se varsă şi vena azygos. Vena cavă inferioară se formează anterior de corpul vertebral L5 prin unirea celor două vene iliace commune: dreaptă şi stângă. Are un traiect vertical, de-a lungul coloanei vertebrale, la dreapta aortei abdominale, străbate muşchiul diafragm şi ajunge la nivelul toracelui, unde se varsă ȋn atriul drept, la nivelul peretele inferior.

Acest orificiu poartă denumirea de orificiul venei cave inferioare şi prezintă valva lui Eustachio. La nivel abdominal prezintă multiple raporturi: - Anterior cu: a. La nivelul venei cave inferioare se varsă venele lombare ȋn număr de patru perechi, venele renale, vena suprarenală dreaptă, vena genitală dreaptă, venele frenice, venele hepatice.

Vena azygos se formează prin unirea a două rădăcini: - Una medială, alcătuită din vena lombară dreaptă ce provine din vena cavă inferioară sau vena renală dreaptă şi - Una laterală, alcătuită din unirea venei lombare ascendente drepte cu vena subcostală dreaptă.

Semne și simptome

Prezintă un traiect vertical şi pătrunde la nivelul toracelui prin orificiului aortic al diafragmului. Ajunsă la nivel toracal, aceasta urcă până la nivelul vertebrei toracale T4, unde realizează crosa venei azygos şi se varsă ȋn vena cavă superioară.

La nivel toracal poate fi ȋmpărţită ȋn două segemente reprezentate de: 1. Un segment vertical ce intră ȋn raport cu: - Anterior, cu esofagul; - Posterior, coloana vertebrală prin intermediul corpilor vertebrelor T4-T12; - La dreapta, cu pleura şi pulmonul drept; - La stânga, cu ductul toracic şi aorta descendentă toracică.

Arcul venei azygos, ce intră ȋn raport cu: - La dreapta, cu pleura şi mediastinul; - La stânga, cu nervul vag, esofagul şi traheea; - Inferior, cu pediculul pulmonului drept.

Ce este varicele perforante

La nivelul venei azygos se varsă venele intercostale posterioare drepte, vena intercostală superioară dreaptă, vena hemiazygos, vena hemiazygos accesorie, venele esofagiene, venele pericardice, venele bronhice drepte.

Vena hemiazygos accesorie se formează prin unirea venelor intercostale posterioare stângi 5, 6, 7, 8, uneori şi 4, are un traseu vertical, paralel cu coloana verterbală, până la nivelul vertebrei T7, unde face o curbă la dreapta şi se varsă ȋn vena azygos sau hemiazygos. Vena hemiazygos se fromează la nivelul cavităţii abdominale prin unirea a două radăcini: 1.

Una medial, alcătuită din vena lombară stângă ce provine din vena renală stângă; 2.

Una lateral, ce se formează prin unirea venei lombare ascendente stângi cu vena subcostală stângă. Are un traiect vertical şi pătrunde la nivelul cavităţii toracice prin diafragm. La nivel toracal se găseşte ȋn mediastinul inferior şi ajunge până ȋn dreptul vertebrei toracale T8 de unde face o crosă la dreapta, vărsându-se ȋn vena azygos. La nivel toracic prezintă două segmente: - Unul vertical, ce intră ȋn raport cu coloana vertebrală posterior şi la dreapta şi cu aorta descendentă toracică, anterior şi la stânga.

La nivelul venei azygos se varsă venele intercostale posterioare stângi ultimele treivenele esofagiene şi vena hemiazygos accesorie. Venele hepatice transportă sânge de la capilarele sinusoide la vena cavă inferioară.

Capilarele sinusoide se varsă ȋn vena centrolobulară ce va ieşi din lobul hepatic prin baza acestuia şi va forma cu venele vecine venele sublobulare, iar acestea la rândul lor vor forma venele hepatice. Venele hepatice ies pe la nivelul feţei posterioare a ficatului şi se ȋmpart astfel: - venele hepatice superioare ȋn număr de 3: dreaptă, mijlocie şi stângă şi - venele hepatice inferioare, reprezentate de de vene hepatice mici, ce se varsă la nivelul venei cave inferioare.

Sinusul venos coronar poate fi identificat la nivelul şanţului coronar posterior. Traiectul acestuia se termină la nivelul peretelui inferior al atriului drept. La nivelul sinusului venos coronar se varsă vena coronară mare, vena coronară mică, vena coronară mijlocie, vena posterioară a ventriculului stâng, vena oblică a atriului stâng. Venele pulmonare sunt ȋn funcionarea în vene varicoase de vene mari subcutanate de patru şi transportă sânge oxigenat de la nivel pulmonar la inimă, vărsându-se ȋn atriul stâng.

Funcionarea în vene varicoase de vene mari subcutanate este ascunsă la nivelul propriei fascii ȋn regiunea coapsei şi o părăseşe abia la nivelul genunchiului. Incompetenţa valvelor acestei vene determină apariţia dilataţiilor varicoase ale membrului inferior.

Operație varice cu laser - Cauze și tratament vene varicoase - Dr. Ștefan Jianu - Institutul Venelor

Este o venă superficială localizată ȋn porţiunea medială a membrului inferior, având cele mai mari dimensiuni din corp. Pleacă de la nivelul extremităţii mediale a arcului venos dorsal al piciorului, terminându-se la nivelul triunghiului lui Scarpa, unde se varsă ȋn vena femurală.

De la origine extremitatea medială a arcului venos dorsal al piciorului aceasta trece pe faţa medială internă a maleolei tibiale, urcă apoi pe faţa medială a gambei fiind ȋnsoţită de nervul safen, acesta fiind nervul satelit al venei safene mari.

Ulterior trece posterior la nivelul condilului medial al tibiei şi cel al femurului şi ȋşi continuă traiectul ascendent până la triunghiul lui Scarpa situat ȋn partea medială a coapsei, superficial de fascia lata. La vărsare descrie crosa venei safene mari, trecând prin hiatusul orificiul safen al fasciei cribiforme, şi se varsă ȋn vena femurală.

La nivelul venei safene mari se varsă marea majoritate a venelor superficiale, venele anastomotice cu sistemul venos profund venele perforantevena safenă accesorie, venele superficiale ale coapsei, venele ruşinoase externe, vena circumflexă iliacă superficială la nivelul crosei.

Vena safenă mică safena externă este localizată la nivelul părţii laterale a piciorului şi trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile, ȋn porţiunea inferioară a gambei. Pleacă de la extremitatea laterală a arcului venos dorsal al piciorului, ajunge posterior de maleola peroneului, merge pe axul feţei posterioare a gambei având raport cu nervul sural şi ajunge ȋn fosa poplitee, unde perforează fascia poplitee şi se varsă ȋn vena poplitee.

La nivelul venei safene mici se varsă reţelele tributare ale piciorului: dorsală şi plantară, venele superficiale posterioare ale gambei şi venele anastomotice venele perforante ce realizează puntea de legătură cu venele profunde ale gambei. Venele perforante Foarte multe vene superficiale drenează la nivelul venelor safene mari sau mici, ce drenează la rândul lor la nivelul sistemului venos profund.

Venele superficiale sunt de asemenea conectate la un număr variabil de vene perforante ce trec prin fascia profundă şi drenează direct la nivelul venelor profunde ale gambei şi coaspei. Venele perforante conţin de obicei valve ce previn refluxul sângelui din sistemul profund ȋn cel superficial. Cele mai constante vene perforante sunt reprezentate de: vena perforantă a lui Hunter localizată la nivelul porţiunii mijlocii a coaspei, a lui Dodd ce poate fi identificată ȋn porţiunea distală a coaspei, a lui Boyd, ȋn picioarele ranite de la varicoza genunchiului şi a lui Cockett la nivelul porţiunii distale a gambei, medial.

Sistemul venos profund Tot sângele venos va ajunge ȋn cele din urmă la nivelul sistemului venos profund ȋn drumul său către atriul drept. Venele profunde ale gambei sunt ȋmpărţite ȋn trei perechi: vena tibială anterioară la nivelul ei drenează faţa dorsală a picioruluivena tibială posterioară la nivelul ei drenează porţiunea medială a piciorului şi vena peroneală la nivelul căreia drenează porţiunea laterală a piciorului.

Funcționarea în vene varicoase de vene mari subcutanate - smartuniversetech.ro

Culoarea venelor este dată de culoarea sângelui venos ȋncărcat cu dioxid de carbon, ce este de obicei roşu-ȋnchis datorită unui conţinut foarte scăzut ȋn oxigen. Culoarea albastru-verzuie a venelor se datorează prezenţei ţesutului celular subcutanat ce nu permite trecerea decât a unor anumite lungimi de undă.

Circulaţia venoasă Venele realizează ȋntoarcerea sângelui la nivelul inimii a atriului drept. Venele prezintă pereţi subţiri ce sunt capabili să ȋşi modifice forma ȋn funcţie de volumul de sânge circulant.

Volumul de sânge este direct proportional cu presiunea venoasă. Când presiune venoasă este scăzută, volumul de sânge din interiorul lor este scăzut, acestea colabându-se. Pe măsură ce presiune venoasă creşte, pereţii venelor se expandează la fel ca pereţii unui varicoza tratament la fete. Ȋntoarcerea venoasă necesită o pompă, asemănător inimii, care să faciliteze ȋntoarcerea sângelui de la nivel periferic la nivelul inimii.

Principala pompă este reprezentată de musculatura picioarelor, repsonsabilă de cea mai mare parte a ȋntoarcerii venoase. La nivelul piciorului se regăseşte o reţea venoasă ce funcţionează tot ca o pompă, având un rol secundar, după cea anterior menţionată. Cu fiecare pas făcut, piciorul şi muşchii gambei se contractă şi pompează sângele prin sistemul venos ȋmpotriva gravitaţiei, spre partea dreaptă a inimii, ce conţine sânge venos.

Pentru realizarea unui flux unidirecţional la nivelul sistemului venos, sunt necesare valve integre. Funcţionarea corespunzătoare a valvelor este necesară şi pentru realizarea unei ȋntoarceri venoase normale. Valvele de la nivelul sistemului venos funcţionează asemănător treptelor unei scări, susţinând coloana de sânge până când aceasta ajunge la nivelul camerelor drepte ale inimii.

Prin intermediul sângelui venos sunt transportaţi metaboliţi de la nivel tisular şi sânge ȋncărcat cu dioxid de carbon către camerele drepte ale cordului, iniţial la nivelul atriului drept prin intermediul venelor cave superioară, respectiv inferioară. Din atriul drept sângele venos ajunge la nivelul ventriculului drept şi de aici ȋn artera pulmonară, ce ȋl transportă la nivelul plămânilor, unde dioxidul de carbon este eliminat pe cale respiratorie şi este ȋnlocuit cu oxigen, sângele oxigenat ȋntorcându-se prin intermediul celor patru vene pulmonare la nivelul atriului stâng, ventriculului stâng şi ulterior la nivelul aortei, ce face parte din circulţia arterială.