Varice - Insuficiență venoasă

Boala venoasa tratament

CVI has a large variety of clinical ma­ni­fes­ta­tions, venous ulcer being the most debilitating one, in­creasing mortality and morbidity. CVI diagnosis is based on medical history and clinical examination, being sup­ported by non-invasive methods such as Doppler echo­graphy.

The early diagnosis and treatment are of great importance in order to prevent the evolution of the disease. The treatment options are various, thus the choice of therapy depends upon the stage of the disease.

Keywords chronic venous insufficiency, venous ulcer, prevention, Doppler echography, treatment Rezumat Insuficienţa venoasă cronică IVC este o afecţiune care în evoluţie poate conduce la afectarea semnificativă a calităţii vieţii, fiind frecvent întâlnită în populaţia globală. IVC prezintă un spectru larg de manifestări clinice, ulcerul venos fiind complicaţia cea mai debilitantă a bolii, crescând mortalitatea şi morbiditatea. Diagnosticul IVC este pus pe baza asocierii dintre istoricul bolii şi examenul clinic, fiind susţinut de teste non-invazive, cum ar fi ecografia Doppler.

Diagnosticul şi managementul precoce al bolii sunt importante pentru a putea preveni boala venoasa tratament spre clase superioare.

DERMATOLOGIE – Boala varicoasa: preventie, diagnostic precoce, tratament corect

Modalităţile de tratament sunt variate, iar alegerea acestora depinde de stadiul bolii. Cuvinte cheie insuficienţă venoasă cronică ulcer venos prevenţie tratament ecografie Doppler Boala venoasă cronică BVC cuprinde multiple patologii venoase, începând de la telangiectazii, vene reticulare, edem gambier până la afectarea severă reprezentată de ulcerele varicoase. Aceasta din urmă cuprinde formele avansate ale patologiei venoase, şi anume: hiperpigmentarea, lipodermatoscleroza inclusiv atrofia blanche şi ulcerele venoase.

IVC nu are limitele clar trasate, mulţi specialişti încadrând şi edemul gambier în această categorie.

Autor: Dr.

Insuficienţa venoasă cronică este o afecţiune care poate deveni debilitantă, deoarece hipertensiunea venoasă şi implicarea ţesuturilor cutanat şi subcutanat manifestată prin boala venoasa tratament de greutate, durere, ulceraţii pot duce la limitarea capacităţii cotidiene a pacientului. IVC apare prin alterarea funcţiei valvelor venoase la nivelul sistemului venos superficial sistem de presiune joasă sau profund sistem de presiune înaltă.

Diferenţele raportate în literatura de specialitate reflectă distribuţia neuniformă a factorilor de risc în boala venoasa tratament globală, variaţii în acurateţea stabilirii diagnosticului, utilizând criteriile pentru IVC şi calitatea şi disponibilitatea resurselor diagnostice şi de tratament. Riscul de apariţie a IVC creşte odată cu înaintarea în vârstă sau în sarcină 2.

Sunt consideraţi factori de risc pentru apariţia IVC: sexul feminin, istoricul personal citamine de la varicoseza istoricul familial de tromboflebită sau tromboză venoasă profundă, obezitatea, meseriile care presupun or­to­sta­tism prelungit sau deficienţele musculare la nivelul membrelor inferioare 3.

Patofiziologia venoasă Pentru a putea evalua patofiziologia în cadrul IVC, este util să înţelegem anatomia şi fiziologia venoasă în condiţii anatomice. Sistemul venos periferic reprezintă un rezervor de stocare a sângelui şi, totodată, cel care întoarce sângele din ţesuturile periferice la nivel central. Funcţionarea normală a sistemului venos periferic depinde de potenţa venelor periferice, care este dată de valvele venoase şi pompele musculare ce înconjoară venele.

În clinostatism, sângele care ajunge la nivelul membrului inferior trebuie să circule antigravitaţional pentru a reuşi să se întoarcă la nivel central. Venele membrului inferior sunt divizate în trei tipuri: superficiale, profunde şi perforante. Sistemul venos superficial este dispus deasupra fasciei musculare şi este alcătuit dintr-o reţea de vene interconectate ce includ vena safenă mare şi vena safenă mică.

Sistemul venos profund este localizat profund de fascia musculară şi are rol de sistem colector.

boala venoasa tratament

Sistemul de vene perforante traversează fascia musculară pentru a conecta sistemul venos superficial cu cel profund 4. Valvele venoase sunt esenţiale pentru circulaţia corectă şi eficientă a sângelui la acest nivel, mai ales atunci când persoana este în clinostatism şi este necesar ca sângele să învingă forţa gravitaţională pentru a putea reveni la nivel central.

La nivelul sistemelor superficial şi profund există o serie de valve axiale unidirecţionale care se deschid pentru a permite trecerea sângelui dinspre zonele periferice spre inimă, împiedicând astfel trecerea sângelui în sens opus. Există valve şi la nivelul venelor perforante, acestea au rolul de a permite sângelui să curgă dinspre sistemul superficial spre cel profund, şi nu invers.

Cauzele incompetenţei valvulare sunt primare sau secundare. În primul caz, există o slăbiciune musculară în peretele venos sau la nivelul cuspelor.

Simptome BVC: Dr. In Romania, conform statisticilor, 7 din 10 pacienti sufera de BVC si doar 1 din 4 se adreseaza medicului pentru aceasta patologie. Varsta de aparitie a acestei boli este tot mai mica, respectiv categoria de varsta ani, dar cel mai trist este faptul ca, in Romania, pacientii ajung la medic cand apare durerea, iar in BVC cand apare durerea boala este deja intr-un stadiu foarte avansat. In aceasta patologie exista o multitudine de factori discordanti: pacienti cu simptome extrem de deranjante si semne discrete sau semne multiple prezente varicozitati-varice, hiperpigmentare-pete maro, eczema-pete rosii si pruriginoase, edeme foarte urate- picioare umflate si simptome absente, de aceea trebuie sa luam in considerare atat semnele cat si simptomele acestei boli intr-un stadiu cat mai incipient, pentru a putea incetini evolutia acestei boli. Preventie și diagnostic precoce Dr.

În cel de-al doilea caz, la un moment dat apare un agent care lezează valvele: flebita superficială, distensia venoasă exagerată de un status hormonal sau hipertensiunea. În mod tradiţional, se consideră că dilatarea venoasă începe de la nivelul zonelor de joncţiune, între sistemele venos şi superficial: joncţiunile safeno-femurală şi safeno-poplitee. Valvele acţionează în asociere cu pompa musculară pentru a permite boala venoasa tratament sângelui venos la nivel central.

Contracţia musculară determină împingerea coloanei de sânge în boala venoasa tratament venos profund. Odată încheiată trecerea sângelui la nivelul venos următor, presiunea venoasă scade şi astfel permite reumplerea vaselor. La persoanele care petrec mult timp în clinostatism, venele se dilată din cauza ineficienţei valvelor şi a pompei musculare în faţa creşterii presiunii.

Obstrucţia venoasă poate avea o cauză intrinsecă: stenoză venoasă sau tromboză venoasă profundă, recanalizată insuficient. Cauzele extrinseci ţin de alte patologii, precum cele maligne care determină compresii pe sistemul venos sau sindromul May-Thurner sindromul de compresie a venei iliace.

Pacienţii cu sindrom posttrombotic sunt reprezentarea cea mai grăitoare a importanţei distrucţiei valvulare şi a apariţiei hipertensiunii secundare persistente. Patologia venoasă apare când presiunea venoasă creşte şi întoarcerea sângelui la nivel central este alterată prin diferite mecanisme.

Unul dintre acestea este reprezentat de incompetenţa valvulară a sistemelor superficial, profund sau al venelor perforante. Alt mecanism este considerat a fi obstrucţia venoasă.

  • Varice - Boala venoasă cronică-metode diagnostice și de ghidare a tratamentului -
  • Care este operaia de suprataxa mai buna
  • Arterele varicoase
  • Cauzele esențiale ale acestei creșteri presionale sunt reprezentate de: staza venoasă prelungită în imobilizări, stat îndelungat în picioare sau în șezut absența congenitală a valvulelor cu care aceste vene sunt prevăzute pentru a asigura dirijarea antigravitațională a circulației sângelui tromboza venoasă profundă de diferite cauze sindrom posttrombotic defecte structurale ale pereților venoși cu agravare progresivă și dilatare varice primare Cea mai frecventă manifestare, inclusiv vizuală, este reprezentată de dezvoltarea varicelor venelor superficiale care pot fi primare majoritatea cazurilor sau secundare după un episod obstructiv trombotic profund, venele superficiale vărsându-se în cele profunde contra unei presiuni anormale.
  • Acestea se vindeca foarte greu in cursul unor luni de zile, uneori in ani.
  • Boala venoasa cronica: cauze, simptome si tratament
  • Tratamentul varicelor: insuficienţa venoasă cronică Cauze Cauzele pentru care poate sa apară insuficienţa venoasă cronică sunt multiple, iar, printre ele, se numără factorii genetici, ocupaţionali, de mediu, accidentele sau taumatismele.
  • Recenzii ineces în viena din varicoza

Sunt situaţii în care cele două mecanisme pot să apară concomitent. Acestea sunt întotdeauna agravate de disfuncţia pompei musculare.

Boala venoasă cronică în practica medicului de familie

Astfel, va apărea o creştere a cantităţii de sânge la nivelul sistemului venos — reumplerea acestuia prin încărcare arterială şi încărcare retrogradă venoasă —, iar venele se dilată dilatarea venelor superficiale ale membrului inferior poate fi observată sub formă de varice. În acest mod creşte presiunea venoasă, fenomen cunoscut sub denumirea de hipertensiune venoasă 5.

Manifestări clinice ale IVC BVC prezintă un spectru larg de manifestări clinice, de la telangiectazii, vene reticulare până la fibroză cutanată sau ulceraţii venoase ca rezultat al mecanismelor patofiziologice amintite: incompetenţă valvulară, obstrucţie venoasă sau disfuncţie de pompă musculară.

Cele mai frecvente manifestări clinice ale BVC sunt venele varicoase, edemul, durerea şi schimbările apărute la nivel cutanat.

Venele varicoase sunt vene superficiale dilatate, care devin progresiv mai tortuoase şi largi. Ele pot conduce la episoade de tromboflebită, ce se manifestă prin apariţia unui cordon dureros şi indurat, care poate fi asociat cu periflebită.

Tratamentul varicelor: insuficienţa venoasă cronică

Flebedemul debutează la nivelul zonei perimaleolare şi poate avansa înspre proximal, în funcţie de cantitatea de fluid acumulată. Este descris ca un edem alb, nedureros, unilateral sau bilateral asimetric, care lasă uşor godeu la aplicare de digitopresiune.

Iniţial apare seara şi se resoarbe pe parcursul nopţii, însă, pe măsură ce boala avansează, boala venoasa tratament se permanentizează. Durerile apărute la nivelul gambelor sunt descri­se ca fiind în molet. Acestea sunt agravate de ortostatismul prelungit apărând spre finalul zilei sau la finalul unei activităţi prelungite şi sunt ameliorate de repaus, drenajul postural sau prin utilizarea contenţiei elastice.

Semne clinice apărute în IVC sunt multiple flebedem, dermatită pigmentară şi purpurică, eczemă de stază, lipodermatoscleroză, tromboflebită varicoasă, atrofia albă, acroangiodermatozăcel mai sever şi debilitant fiind ulcerul venos figura 1.

Figura 1. Ulcer venos, pe fondul unei insuficienţe venoase cronice. Ulcerul venos este o pierdere de substanţă dermo-hipodermică, dispusă la nivelul membrelor inferioare predominant perimaleolar intern, deoarece la acest nivel se exercită cel mai puternic presiunea hidrostaticăcu evoluţie cronică şi fără tendinţă spontană la vindecare 7.

Cauze, complicaţii şi metode de tratament în insuficienţa venoasă cronică

Ulceraţiile venoase apar mai frecvent la femei şi la persoanele în vârstă sau la pacienţii care prezintă factori de risc pentru BVC 1. Ulcerele venoase de gambă sunt, de cele mai multe ori, recurente, cu evoluţie cronică, putând boala venoasa tratament săptămâni sau luni şi pot conduce în evoluţie la complicaţii de tip celulită, osteomielită şi chiar transformare malignă. În ciuda prevalenţei scăzute, ulcerele venoase de gambă au o natură refractară şi astfel pot conduce la creşterea mortalităţii şi morbidităţii, cu scăderea semnificativă a calităţii vieţii.

Este importantă realizarea diagnosticului diferenţial al ulcerului venos cu alte tipuri de ulcere arterial, neurologic.

Pentru realizarea diagnosticului diferenţial cu ulcerul de cauză arterială este necesară realizarea unui examen clinic care să cuprindă palparea pulsurilor distale la varicoza banci de vid membrelor inferioare şi realizarea indexului gleznă-braţ pentru ambele membre inferioare. În boala venoasa tratament unui ulcer venos, indicele gleznă-braţ va avea o valoare normală, peste 1 0, valori borderlineiar dacă este prezentă afectarea arterială periferică, indicele gleznă-braţ va fi sub 1.

O metodă imagistică prin care putem să punem în evidenţă afectarea arterială este ecografia Doppler. Pentru realizarea diagnosticului diferenţial cu ulcerul neurologic este necesară evaluarea existenţei unei neuropatii periferice de exemplu, dacă pacientul suferă de diabet zaharat sau evaluarea reflexelor osteotendinoase dacă sunt prezente, indică lipsa afectării neurologice.

În primul rând, trebuie excluse urgenţele de natură venoasă: tromboza venoasă profundă TVP. Edemele sistemice pot avea multiple cauze: cardiace insuficienţă cardiacăsindrom nefrotic, boli endocrine, boli autoimune, efecte adverse ale administrării de blocante ale canalelor de calciu, antiinflamatoare nesteroidiene, antidiabetice orale.

Modificările cutanate hiperpigmentarea, dermatoscleroza apar şi în dermatite, mixedem, ascită creşte presiunea intraabdominală sau chiar obezitate morbidă.

În cele din urmă, ulcerele se mai întâlnesc în patologii arteriale, fistule arterio-venoase, neuropatii periferice, vasculite, patologii hematologice, traumatisme, malignităţi şi multe altele, dar cel mai adesea diagnosticul diferenţial al ulcerelor trebuie să excludă boala boala venoasa tratament periferică şi neuropatia 8.

Varice - Insuficiență venoasă

Testele invazive pot fi utilizate pentru diagnostic, dar sunt de cele mai multe ori rezervate pentru a evalua severitatea activităţii bolii sau necesitatea unei intervenţii chirurgicale. Examenul clinic Pe baza examenului clinic, se poate calcula scorul CEAP status clinic, etiologie, anatomie şi patofiziologiecare indică severitatea BVC, existenţa IVC şi poate ajuta câi bolnavi bolnavi dupa intervenia chirurgicala a surplusului stabilirea tratamentului 9.

Ecografia Doppler Ecografia Doppler color a devenit una dintre investigaţiile de elecţie în cazurile de afectare vasculară.

boala venoasa tratament

Ecografia oferă informaţii importante despre anatomia venoasă şi prezenţa refluxului venos. Prezenţa refluxului nu indică întotdeauna un defect funcţional, deoarece pompa musculară îl poate compensa. Ecografia Doppler necesită experienţă din boala venoasa tratament operatorului pentru a putea să fie relevantă pentru diagnostic 9, Tabelul 1. Clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice, revizuită în Pentru a vizualiza refluxul venos trebuie ca evalua­rea să se realizeze cu pacientul în ortostatism şi ar trebui vizualizate venele atât în secţiune transversală, cât şi în secţiune longitudinală.

Investigaţia trebuie realizată într-un mediu cu o temperatură ambiantă care să permită dilatarea venoasă.

boala venoasa tratament

Refluxul este considerat a fi patologic atunci când durează mai mult de 0,5 secunde Indicaţiile pentru realizarea ecografiei Doppler sunt: venele varicoase mai ales cele recurenteîn cazul în care apar semne de implicare a sistemului venos profund, dacă este necesară evaluarea sistemului venos de la nivelul fosei poplitee, pentru analiza sistemului venos perforant, vizualizarea preoperatorie a venelor varicoase, pentru diagnosticul unor malformaţii venoase, evaluarea sistemului venos post-tratament, scleroterapie ghidată ecografic, evaluarea înainte de terapia endovenoasă sau pentru diagnosticul trombozei venoase profunde 9, Fotopletismografia Fotopletismografia este una dintre cele mai utilizate technici noninvazive pentru diagnosticul IVC.

Aceasta măsoară timpul venos de umplere boala venoasa tratament astfel poate determina dacă există sau nu o afectare a sistemului venos. Venografia CT sau RMN Acestea sunt boala venoasa tratament neinvazive: computer-tomograful este util în cazul obstrucţiilor sau al compresiilor venelor de la nivel central Rezonanţa magnetică aduce informaţii anatomice mai detaliate.